Pigmei şi iudei

Decât prin noroi,
Prin tălpi, un buboi,
Cu bocancii grei
De-atâtea corvezi,
Mai bine plutesc
Pe un drum pavat
Şi nealterat,
Spre zări de-azur,
Din cel mai pur.

Decât săraci
Pe bandă rulantă,
Că ne-au cenzurat
Şi bucuria,
Şi omenia...
Mai bine înaripaţi
Sau îngropaţi
De confraţi,
Sau măturaţi
De înfumuraţi.

Că ei sunt perverşi
Iar noi suntem şterşi...
În faţă curioşi,
În dos, găunoşi,
În faţă decenţi,
În dos, repetenţi.
La reguli de viaţă
Au numai restanţă...
Cu neveste, amante,
Că sunt mai şarmante,
Umblând creanga,
Trâmbiţând
Şi înşelând,
Despre morală
Şi căpătuială,
Despre corupţie
Şi inaniţie...
Dar plini de sechele
Aceste lichele.
Ce bagatele...
Cu moravuri uşoare
Prin dormitoare,
La domnişoare
Ce sunt amatoare...
Iar eu inventez?
Sau poate-i blamez?
Fără să mă informez?
Să nu mai fiu indiscret
Şi atât de concret
Cu viaţa privată;
Să-i las baltă
Pe distinşii pigmei
Şi iudei.